Prietenii…

Când prietenii nu îți mai sunt prieteni și îți sunt mai mult decât atât…

Când prietenii te cunosc mai bine ca tine.

Când prietenii îți sunt ca frații, numai că au alți părinți…

Când prietenii…

Cum ne alegem acești prieteni? … sau ne aleg ei pe noi?!

Este un mister pe care nu am cum să îl aflu niciodată… 🙂

De unde știm că aceia sunt oamenii în care putem avea încredere?

Aproape că îmi vine să spun că sunt suflete predestinate să se întâlnească și să își poarte de grijă.

Deoarece e ciudat, cu un prieten, cu o soră, cu un frate – te cerți le spui multe, le întorci spatele și totuși ..totuși când te întorci ei sunt acolo, totuși uită cuvintele grele și totuși iartă că ai plecat și  te-ai întors.

Și totuși nu îi plătește nimeni să fie acolo cu tine, nu îi convinge nimeni că trebuie sa fie acolo lângă tine.

Și nu vorbesc despre alte combinații și aluzii– vorbesc despre acele prietenii de-o viață care nu au nici un interes în spate!

Vorbesc despre acei prieteni care îți spun niște lucruri care nici tu nu ai vrea să ți-le spui!

Nici măcar tu nu ai curaj să le spui atunci când ai discuția aia inteligentă cu oglinda!

Wwaaa și nu te poți supăra pe ei….

Și îți vine să te uiți dacă nu cumva, cineva, era  cu tine acolo în oglindă și ți-a publicat un clip pe youtube.

Oare prietenii sunt acei îngeri despre care ni se spune în copilărie?

Bunica mea, mereu spunea : „nu trebuie să îți fie frică de nimic, tu mereu îți vei avea îngerul cu tine și te v-a proteja mereu oriunde ai fi”

Oare despre prieteni vorbea  bunica?! 🙂

Sunt sau nu … mereu consider că o discuție cu un astfel de prieten, e precum un duș rece.

Este revigorant, dar trebuie sa admit că nu mereu e ușor de digerat. Nu este chiar ușor să auzi adevărul în varianta cea mai pură. Suntem oameni și avem sperața că totul se v-a întâmpla precum am sperat … De aceea avem două scenarii, în primul te faci că nu auzi pe nimeni și te izbești ca de un zid de sticlă care nu era acolo în ziua precedentă. Sau al doilea scenariu în care povestești cu un prieten și astfel ești forțat să vezi mai multe variante  și dacă e cu happy ending, e bine pentru toți dar dacă nu e așa cum te așteptai atunci va fi ca o cană de ceai de ceapa – care știi foarte bine că e groznic la gust, dar îl bei conștient de gust și mergi mai departe.

Eu prefer să beau o cană de ceai de ceapă conștientă fiind că v-a avea un gust oribil, decât să fiu amagită că are gust de căpșuni cu o ușoara aroma de zmeură. :))

Tschuss!

2 gânduri despre „Prietenii…

  1. Fara prieteni – acest gen de impartasire si suport – viata este insuportabila. Suntem animale sociale inainte de a fi animale „profesionale”. Dar si cand ne trezim tradati de prieteni… trebuie sa facem o calatorie in Infern pentru a ne reintoarce apoi, cu chiu cu vai, reformati 😦

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s